Citește articolul Aproape de Cruce..departe de Isus..

Soldați strânși cerc lângă poala Crucii. Cu ochii în glod pe cine are noroc la șase-șase. Viață de loterie. Deasupra Regele răstignit. Pentru ei era mai importantă cămașa Tâmplarului ucis decât goliciunea inimii lor.
Preoți, cărturari, saduchei, farisei. Cu capul plin de Religie și cu inima plină de draci. În fața ochilor lor e-o Cruce care iartă. În mintea lor sunt niagare de ură. “Ne-ai stricat orânduielile bătrânilor! Mai bine mori Tu decât să ne schimbăm noi!”. Legea lor ucide, Crucea Lui dă viață!
Mulțimi de gură cască. Asistă la cel mai semnificativ eveniment din istorie fără să aibă habar. Cu zile în urmă îl aclamaseră pe Osana (Doamne, salvează-ne!). Acum Îl înjură pe Crucificat! Îl batjocoresc (Doamne, salvează-Te!). Viață de giruetă. Totdeauna să te schimbi cum bate vântul. Chiar dacă e împotriva Lui Dumnezeu!
Ucenici speriați. Unii trădatori. Alții neîncrezători. Când ai inima cât puricele și credința ți-e zob. “S-a terminat totul! Dincolo de Cruce nu mai e nimic! Oare cum am putut să fim așa naivi că putem învinge (moartea)?”.
Doi tâlhari cu aceeași sentință. Isus e atât de aproape de ei. Dar și moartea! Pentru unul crucea e zid. Pentru celălat e poartă de Rai.
Și noi jucăm zaruri sub poala Crucii. Stăm cu ochii în pământ și nu pe cer! Și noi strigăm : “Avem dreptate! Religia voastră e apă de ploaie!”. Și noi predicăm de la amvon lucruri nesemnificative! Facem programe, nu închinare! Și noi scoatem iataganele deznădejdii. Ne specializăm în bârfe. Devenim experți în descoperirea slăbiciunilor (la alții). Scriem doctrine. Băgăm și scoatem pe cine vrem noi în și din Cer! Ne-am împărțit în grupulețe când El a poruncit să fim Una! O Biserică. O credință. O Cruce. Un Domn.
Biserici pline doldora. Religioși. Toți vor identificare cu crucea. Conservatorii. Legaliștii. Cei liberali. Cei strâmți. Cei cu icoane. Cei cu statui. Cei ce iubesc decât versete. Ortodocșii, catolicii, penticostalii, baptiștii, creștinii după Evanghelie. Adventiștii. Cei cu reverdă. Cei cu Serousi. Cei în zdrențe. Toți vor salvare, iertare, mântuire. Toți se identifică cu crucea, dar cu Isus?
Alergăm. Prin mall-uri. Prin piețe. Prin bucătării. Și chiar prin biserici. Vine Paștele! Vine Învierea! Sărbătorim. Și El? Isus? E tot pe Cruce? Asta înseamnă că suntem atât de aproape de lemn, și atât de departe de sânge!
Să fiți aproape de Isus! Altfel nu veți birui crucile vieții. Și nici atât Crucea Lui!...