Citește Biblia DCC 2 Corinteni capitolul 10

1Cor 2.3-4
Eu însumi, când am venit în mijlocul vostru, am fost slab, fricos şi plin de cutremur.

2Cor 10.1
Eu, Pavel, vă rog, prin blândeţea şi bunătatea lui Hristos – eu, cel „smerit când sunt de faţă în mijlocul vostru, şi plin de îndrăzneală împotriva voastră, când sunt departe” –

2Cor 12.5-9
Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar, întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele.

Gal 4.13
Dimpotrivă, ştiţi că în neputinţa trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia dată.

1Cor 1.17
De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu cu înţelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică.

1Cor 2.1-4
Cât despre mine, fraţilor, când am venit la voi, n-am venit să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau înţelepciune strălucită.

2Cor 11.6
Chiar dacă sunt un necioplit în vorbire, nu sunt însă şi în cunoştinţă; şi am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul şi în toate privinţele.

«Capitolul 9 capitolul 10 din 13 Capitolul 11»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |