11. Moise s-a rugat Domnului, Dumnezeului său, şi a zis: "Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu mână tare?

12. Pentru ce să zică Egiptenii: ,Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munţi, şi ca să-i şteargă de pe faţa pământului?' Întoarce-Te din iuţeala mâniei Tale şi lasă-Te de răul acesta, pe care vrei să-l faci poporului Tău.

13. Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurându-Te pe Tine însuţi: ,Voi înmulţi sămânţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit, şi ei o vor stăpâni în veac."

14. Şi Domnul S-a lăsat de răul, pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său.

15. Moise s-a întors şi s-a pogorât de pe munte, cu cele două table ale mărturiei în mână. Tablele erau scrise pe amândouă părţile, pe o parte şi pe alta.

16. Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu, şi scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table.

17. Iosua a auzit glasul poporului, care scotea strigăte, şi a zis lui Moise: "În tabără este un strigăt de război!"

18. Moise a răspuns: "Strigătul aceasta nu-i nici strigăt de biruitori, nici strigăt de biruiţi; ce aud eu, este glasul unor oameni care cântă!"

19. Şi, pe când se apropia de tabără, a văzut viţelul şi jocurile. Moise s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mână, şi le-a sfărâmat de piciorul muntelui.

20. A luat viţelul, pe care-l făcuseră ei, şi l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenuşă, a presărat cenuşa pe faţa apei, şi a dat-o copiilor lui Israel s-o bea.

«Capitolul 31 capitolul 32 din 40 Capitolul 33»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |