1. "Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!
Ps 89.50-51
Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-ţi aminte că port în sân ocara multor popoare; ;Ps 79.4
Am ajuns de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de râsul celor ce ne înconjoară. ;Pl
Toţi trecătorii bat din palme asupra ta, şuieră şi dau din cap împotriva fiicei Ierusalimului, şi zic: "Aceasta este cetatea despre care se zicea că este cea mai frumoasă, şi bucuria întregului pământ?" ;SMS

2. Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!
Ps 79.1
Dumnezeule, au năvălit neamurile în moştenirea Ta, au pângărit Templul Tău cel sfânt, şi au prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre. ;SMS

3. Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sunt ca nişte văduve.
SMS

4. Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.
SMS

5. Prigonitorii ne urmăresc cu îndârjire, şi când obosim, nu ne dau odihnă.
Deut 28.48
vei sluji în mijlocul foamei, setei, goliciunii şi lipsei de toate, vrăjmaşilor tăi, pe care-i va trimite Domnul împotriva ta. El îţi va pune pe grumaz un jug de fier, până te va nimici. ;Ier 28.14
Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Pun un jug de fier pe grumazul tuturor acestor neamuri, ca să fie subjugate de Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi-i vor sluji, şi-i dau chiar şi fiarele câmpului!" ;SMS

6. Am întins mâna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pâine.
Gen 24.2
Avraam a zis celui mai bătrân rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: "Pune-ţi te rog, mâna sub coapsa mea; ;Ier 50.15
Scoateţi din toate părţile un strigăt de război împotriva lui! El întinde mâinile; temeliile i se prăbuşesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunaţi-vă pe el! Faceţi-i cum a făcut şi el! ;Osea 12.1
Lui Efraim îi place vântul şi aleargă după vântul de răsărit; zilnic măreşte minciuna şi înşelătoria; face legământ cu Asiria, şi duc untdelemn în Egipt. ;SMS

7. Părinţii noştri, care au păcătuit, nu mai sunt, iar noi le purtăm păcatele.
Ier 31.29
"În zilele acelea, nu se va mai zice: ,Părinţii au mâncat aguridă, şi copiilor li s-au sterpezit dinţii', ;Ezec 18.2
"Pentru ce spuneţi voi zicătoarea aceasta în ţara lui Israel: "Părinţii au mâncat aguridă, şi copiilor li s-au sterpezit dinţii?" ;Gen 42.13
Ei au răspuns: "Noi, robii tăi, suntem doisprezece fraţi, fii ai aceluiaşi om, din ţara Canaan; şi iată, cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este în viaţă." ;Zah 1.5
"Unde sunt acum părinţii voştri? Şi puteau proorocii să trăiască veşnic? ;SMS

8. Robii ne stăpânesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mâinile lor.
SMS

9. Ne căutăm pâinea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.
SMS

10. Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.
Iov 30.30
Pielea mi se înnegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă. ;Ps 119.83
Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuşi nu uit orânduirile Tale. ;Pl
Dar acum înfăţişarea le este mai negricioasă decât funinginea; aşa că nu mai sunt cunoscuţi pe uliţe, pielea le este lipită de oase, uscată ca lemnul. ;SMS

«Capitolul 4 capitolul 5 din 5

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |