1. După două zile era praznicul Paştelor şi al Azimilor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să-L omoare.

2. Căci ziceau: "Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod."

3. Pe când şedea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; şi, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus.

4. Unora dintre ei le-a fost necaz, şi ziceau: "Ce rost are risipa aceasta de mir?

5. Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Greceşte: dinari.); şi să se dea săracilor." Şi le era foarte necaz pe femeia aceea.

6. Dar Isus le-a zis: "Lăsaţi-o în pace; de ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine;

7. căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, şi le puteţi face bine oricând voiţi: dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.

8. Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte, pentru îngropare.

9. Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei."

10. Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă, ca să le vândă pe Isus.

«Capitolul 13 capitolul 14 din 16 Capitolul 15»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |