Citește Biblia TLM 2 Regi capitolul 4

Setări Biblia
31. Ghehazi a luat-o înaintea lor şi a pus toiagul pe faţa băiatului, însă acesta n-a scos niciun sunet şi n-a dat niciun semn de luare-aminte. Astfel, s-a întors să-l întâmpine pe Elisei şi l-a înştiinţat, zicând: „Băiatul nu s-a trezit“.
32. În cele din urmă, Elisei a intrat în casă şi iată că băiatul era mort, culcat pe patul său.
33. Atunci el a intrat, a închis uşa după ei amândoi şi a început să se roage lui Iehova.
34. Apoi s-a urcat şi s-a culcat peste copil, şi-a pus gura pe gura lui, ochii pe ochii lui, palmele pe palmele lui şi a rămas întins peste el; încet, încet, carnea copilului s-a încălzit.
35. După aceea a început să umble din nou încoace şi-ncolo prin casă, apoi s-a urcat în pat şi s-a întins peste el. Şi băiatul a strănutat de şapte ori şi a deschis ochii.
36. Elisei l-a chemat pe Ghehazi şi a zis: „Cheam-o pe femeia din Sunem“. El a chemat-o şi ea a venit la el. Atunci el a zis: „Ia-ţi fiul“.
37. Ea a intrat, s-a aruncat la picioarele lui şi s-a plecat până la pământ înaintea lui, apoi şi-a luat fiul şi a ieşit.
38. Elisei s-a întors la Ghilgal. În ţară era foamete. Pe când fiii profeţilor stăteau înaintea lui, el i-a spus slujitorului său: „Pune oala cea mare şi pregăteşte o tocană pentru fiii profeţilor“.
39. Atunci, unul dintre ei a ieşit pe câmp să culeagă nalbe. A găsit o viţă sălbatică şi a cules din ea până şi-a umplut veşmântul de dovleci sălbatici, apoi a venit şi i-a tăiat felii în oala de tocană, căci nu ştiau ce erau.
40. Mai târziu le-au dat-o oamenilor să mănânce. De îndată ce au mâncat din tocană, au început să strige şi să zică: „Moartea este în oală, om al adevăratului Dumnezeu!“ Şi n-au putut să mănânce.
|
Pagina 4 din 5
Sari la pagina:
capitolul 4 din 25
Sari la capitolul:
Distribuie pe: facebook | twitter | linkedin | myspace | email
Biblia >> Traducerea Lumii Noi >> Cartea 2 Regi >> Citește Biblia TLM 2 Regi capitolul 4 | pagina 4 | FiiLumina
meniu prim
"Dacă toți copiii ar ajunge ce doresc părinții lor, lumea ar fi plină de genii care nu muncesc.”
~ A. Poincelot ~