Citește Biblia TLM Numerele capitolul 20

1. Fiii lui Israel, toată adunarea, au ajuns în pustiul Ţin în luna întâi, iar poporul s-a stabilit la Cades. Acolo a murit Miriam şi acolo a fost înmormântată.
Num 33.36
După aceea au plecat din Eţion-Gheber şi şi-au aşezat tabăra în pustiul Ţin, adică în Cades. ;Ex 15.20
Profetesa Miriam, sora lui Aaron, a luat în mână o tamburină şi toate femeile au ieşit cu ea, cântând la tamburine şi dansând. ;Num 26.59
Numele soţiei lui Amram era Iochebed, fiica lui Levi, care i se născuse lui Levi în Egipt. Cu timpul, aceasta i-a născut lui Amram pe Aaron, pe Moise şi pe Miriam, sora lor. ;

2. Şi iată că nu era apă pentru adunare; atunci au început să se strângă împotriva lui Moise şi a lui Aaron.
Ex 11.1
Şi Iehova i-a zis lui Moise: „Voi mai aduce o plagă asupra faraonului şi asupra Egiptului. Apoi el vă va lăsa să plecaţi de aici. Când vă va lăsa să plecaţi cu totul, vă va izgoni de aici. ;Num 16.19-42
Când Core a convocat toată adunarea împotriva lor la intrarea cortului întâlnirii, gloria lui Iehova s-a arătat întregii adunări. ;

3. Şi poporul s-a luat la ceartă cu Moise şi a zis: „De-am fi murit când au murit fraţii noştri înaintea lui Iehova!
Ex 17.2
Şi poporul a început să se certe cu Moise, zicând: „Dă-ne apă să bem!“ Dar Moise le-a spus: „De ce vă certaţi cu mine? De ce-l puneţi încontinuu pe Iehova la încercare?“ ;Num 14.2
Şi toţi fiii lui Israel au început să murmure împotriva lui Moise şi a lui Aaron şi toată adunarea zicea împotriva lor: „De-am fi murit în ţara Egiptului sau măcar de-am fi murit în pustiul acesta! ;Num 11.1-33
Dar poporul a început să i se plângă lui Iehova că le merge rău. Când a auzit aceasta, Iehova s-a aprins de mânie şi un foc de la Iehova a izbucnit împotriva lor şi i-a mistuit pe unii de la marginea taberei. ;Num 14.37
da, bărbaţii care au istorisit lucruri rele despre ţară vor muri înaintea lui Iehova din cauza unei plăgi. ;Num 16.32-49
Şi pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit, pe ei şi casa lor şi pe toţi oamenii lui Core, precum şi toate bunurile. ;

4. De ce aţi adus congregaţia lui Iehova în pustiul acesta ca să murim aici, noi şi animalele noastre de povară?
Ex 17.3
Şi acolo poporul a fost însetat şi murmura întruna împotriva lui Moise, zicând: „De ce ne-ai scos din Egipt? Ca să ne omori prin însetare, pe noi, pe fiii noştri şi animalele noastre?“ ;

5. De ce ne-aţi scos din Egipt ca să ne aduceţi în locul acesta rău? Nu este un loc nici pentru semănături, nici pentru smochini, nici pentru vii, nici pentru rodii şi nu este nici apă de băut“.

6. Atunci Moise şi Aaron s-au dus dinaintea congregaţiei la intrarea cortului întâlnirii şi au căzut cu faţa la pământ; şi li s-a arătat gloria lui Iehova.
Num 14.5
Atunci Moise şi Aaron au căzut cu faţa la pământ înaintea întregii congregaţii a fiilor lui Israel. ;Num 16.4-45
Când a auzit lucrul acesta, Moise a căzut cu faţa la pământ. ;Num 14.10
Însă toată adunarea zicea să-i omoare cu pietre. Dar gloria lui Iehova li s-a arătat tuturor fiilor lui Israel deasupra cortului întâlnirii. ;

7. Iar Iehova i-a vorbit lui Moise, zicând:

8. „Ia toiagul şi convoacă adunarea, tu şi Aaron, fratele tău, şi vorbiţi stâncii înaintea ochilor lor, ca să dea apă. Să le scoţi apă din stâncă şi să dai să bea adunării şi animalelor lor de povară“.
Ex 17.5
Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Treci înaintea poporului şi ia-i cu tine pe câţiva dintre bătrânii lui Israel, precum şi toiagul tău, cu care ai lovit Nilul. Ia-l în mână şi du-te. ;Neem 9.15
Le-ai dat pâine din cer să le potoleşti foamea şi le-ai scos apă din stâncă să le potoleşti setea; le-ai spus să intre şi să ia în stăpânire ţara pe care, ridicându-ţi mâna, ai jurat că le-o vei da. ;Ps 78.15-16
A despicat stânci în pustiu ca să le dea să bea pe săturate ca din adâncuri de ape. ;Isa 43.20
Fiara câmpului mă va glorifica, şacalii şi struţii, pentru că voi da apă în pustiu, râuri în deşert, ca să-i dau să bea poporului meu, alesul meu, ;Isa 48.21
Nu le-a fost sete când i-a făcut să umble prin locuri pustii. El a făcut să curgă apă din stâncă pentru ei, a despicat o stâncă şi a ţâşnit apă“. ;

9. Astfel, Moise a luat toiagul dinaintea lui Iehova, cum îi poruncise.
Num 17.10
După aceea, Iehova i-a zis lui Moise: „Pune înapoi toiagul lui Aaron înaintea Mărturiei ca semn ce trebuie păstrat pentru fiii cu spirit de răzvrătire, ca să înceteze murmurele lor împotriva mea şi să nu moară“. ;

10. După aceea, Moise şi Aaron au convocat congregaţia înaintea stâncii şi el le-a zis: „Ascultaţi acum, răzvrătiţilor! Oare vă vom scoate noi apă din stânca aceasta?“
Ps 106.33
Căci i-au amărât spiritul şi el a vorbit necugetat cu buzele lui. ;

«Capitolul 19 capitolul 20 din 36 Capitolul 21»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |