„Pacea sufletească nu vine din lume, ci din Dumnezeu.
Omul poate să aibă totul — casă, avere, sănătate, familie — și totuși să nu aibă pace. Pentru că pacea nu se cumpără și nu se dobândește prin lucruri, ci prin inimă curată și minte smerită.
Când încetezi să judeci, când încetezi să porți ură, când nu mai vrei să ai dreptate cu orice preț, atunci începe să se așeze în tine o liniște sfântă. E ca o apă limpede care nu mai e tulburată de nimic.
Nu pacea din afară ne mântuiește, ci cea dinlăuntru. Poți fi în mijlocul necazurilor și totuși să ai bucurie în inimă, dacă Dumnezeu locuiește acolo.
Nu te grăbi, nu te aprinde, nu te certa. Tăcerea aduce lumină, iar rugăciunea o păstrează.
Adevărata pace e să-L lași pe Dumnezeu să lucreze în locul tău.
Când omul învață să se liniștească în rugăciune, când se smerește și iartă, atunci Domnul Se sălășluiește în inima lui, și nimeni nu-i mai poate lua pacea aceea.