Postări membru Buble-estera în topicul Întâmplări amuzante
Când aveam vreo 6 ani și ceva, aproape 7, eram spre finalul grădiniței, și în primăvara aceea ne-am mutat la casă. Până atunci am stat la bloc. Eu mai aveam câteva luni de grădiniță, și în prima zi de grădiniță după ce ne-am mutat la casă (ne-am mutat într-o sâmbătă), aeriană cum eram, am uitat că ne-am mutat la casă. )" /> Ca o fetiță inteligentă ce eram, veneam singură acasă de la grădi, și ce să vezi, am mers la bloc. Am sunat, am tot sunat la interfon... da de unde să răspundă careva. Mă miram eu, că așa ceva, nu pățisem. Mereu era cineva acasă. Când deodată, se făcu lumină... "Aaa, noi ne-am mutat!", gândi mogâldeața cu moț în frunte. Pe de altă parte, mami se îngrijora și ea, de ce nu mai ajung odată, că și noua locuință era tare aproape de grădiniță. )" /> Când am ajuns, în sfârșit, cu sufletul la gură, îi zic: "Mami, am uitat că ne-am mutat de la bloc." )" />
Odată, nu găseam unde sunt alarmele în telefon, și am zis să instalez una de pe Magazin Play, și văd una interesată, cică "alarmă inteligentă". No, mă gândesc că cine știe ce minunăţie o fi. A doua zi, surpriză... Îmi sună alarma, mă trezesc frumușel, și dau să o opresc, ca tot omu'... Da de unde! Trebuia să calculez nu știu ce ca să o opresc. Nu mai reţin exact ce calcul aveam de făcut, dar știu că avem de calculat 16 x ceva+ un număr. Păi la ora aia (era cam 5 dimineața), bubuiam de somn )" /> Sora mea, adormită și ea: "Tu, stinge alarma aia odată!"
Eu tot îi spuneam să aștepte un pic, și priveam spre tavan, tot calculând în minte. Soră-mea se uita la mine ca la felul 4, se tot mira de ce nu sting odată alarma aia... Deci, vă zic, să nu vă puneți niciodată "alarme inteligente", mai ales la 5 dimineața )" /> Dacă nu vreţi să sculaţi tot orașu' )" />
meniu prim "Când o ușă se închide, o alta se deschide; dar deseori ne uităm atât de mult la ușa închisă că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi.” ~ Hellen Adams Keller ~