1. Începem noi iarăşi să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuinţă, ca unii, de epistole de laudă, către voi sau de la voi?
2Cor 5.12 ;2Cor 10.8-12 ;2Cor 12.11 ;Fapt 18.27 ;

2. Voi sunteţi epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii.
1Cor 9.2 ;

3. Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos, scrisă de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui Viu; nu pe nişte table din piatră, ci pe nişte table care sunt inimi de carne.
1Cor 3.5 ;Ex 24.12 ;Ex 34.1 ;Ps 40.8 ;Ier 31.33 ;Ezec 11.19 ;Ezec 36.26 ;Evr 8.10 ;

4. Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos.

5. Nu că noi, prin noi înşine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu,
Ioan 15.5 ;2Cor 2.16 ;1Cor 15.10 ;Filip 2.13 ;

6. care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viaţa.
1Cor 3.5 ;1Cor 15.10 ;2Cor 5.18 ;Efes 3.7 ;Col 1.25-29 ;1Tim 1.11-12 ;2Tim 1.11 ;Ier 31.31 ;

7. Acum, dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă şi săpată în pietre, era cu atâta slavă, încât fiii lui Israel nu puteau să-şi pironească ochii asupra feţei lui Moise, din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare,
Rom 7.10 ;Ex 34.1-28 ;Deut 10.1 ;Ex 34.29-85 ;

8. cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului?
Gal 3.5 ;

9. Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire?
Rom 1.17 ;Rom 3.21 ;

10. Şi, în privinţa aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult.

«Capitolul 2 capitolul 3 din 13 Capitolul 4»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |