Citește Biblia TLM Evrei capitolul 3

11. Am jurat deci în mânia mea: «Nu vor intra în odihna mea»“.

12. Aveţi grijă, fraţilor, ca nu cumva să se dezvolte în vreunul dintre voi o inimă rea, lipsită de credinţă, prin îndepărtarea de Dumnezeul cel viu,

13. ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, cât timp se mai poate numi „Astăzi“, ca nu cumva vreunul dintre voi să se împietrească prin puterea amăgitoare a păcatului.

14. Pentru că noi suntem într-adevăr părtaşi ai lui Cristos numai dacă ne păstrăm neclintită până la sfârşit încrederea de la început,

15. în timp ce se spune: „Astăzi, dacă ascultaţi glasul său, nu vă împietriţi inima ca atunci când a fost stârnită mânie amară“.

16. Fiindcă cine au fost cei care au auzit şi totuşi au stârnit mânie amară? N-au fost oare toţi cei care au ieşit din Egipt sub conducerea lui Moise?

17. De asemenea, de cine s-a dezgustat Dumnezeu patruzeci de ani? Nu de cei care păcătuiseră şi ale căror cadavre au căzut în pustiu?

18. Şi cui i-a jurat el că nu vor intra în odihna sa, dacă nu celor care n-au ascultat?

19. Vedem deci că n-au putut intra din cauza necredinţei.